— Nu se poate! s-a minunat Mădălina, privind în jur. Te-ai întrecut pe tine, fată!
Ioana a zâmbit mândră. Căutase aproape o lună locul potrivit: natură, apă, spațiu pentru grătar și destulă izolare cât să nu le audă nimeni cântând fals la karaoke.
Seara a început cu pregătiri: salate, carne pentru grătar, cartofi copți. Spre surprinderea Ioanei, Elena era neobișnuit de tăcută și își verifica telefonul din câteva în câteva minute.
— S-a întâmplat ceva? a întrebat Ioana încet, când celelalte ieșiseră pe terasă să aranjeze masa.
Elena a tresărit.
— Nu, nimic. Sunt doar obosită. La serviciu e nebunie, iar copilul e tot mai mofturos.
— Dacă ai nevoie să vorbești, sunt aici, a spus Ioana, strângându-i mâna.
Elena i-a răspuns cu un zâmbet slab, care n-a ajuns până la ochi.
La cină, pe terasă, atmosfera s-a încălzit. Au desfăcut alte sticle de șampanie, au râs, au povestit întâmplări din facultate. Mădălina, cu obrajii aprinși de vin, părea luminată din interior.
— Vă amintiți cum ne-am cunoscut? a întrebat ea, privindu-le pe rând. Anul întâi, căminul, eu intru în cameră, iar acolo Ioana stătea cu chitara, Cristina cu un urs de pluș uriaș…
— Și eu cu trei valize pline cu haine! a râs Elena. Eram convinse că ești vreo fiță de București.
— Și s-a dovedit că erai doar dependentă de cumpărături, a continuat Ioana.
— Datorită garderobei Elenei, noi mergeam mereu la întâlniri în alte ținute, a spus Cristina. Mai țineți minte sistemul nostru de schimb?
Seara a curs mai departe printre glume și amintiri. Mai târziu, Ioana a pus muzică, iar Cristina a scos un pachet de cărți și a propus „adevăr sau provocare”.
— Mai bine „niciodată n-am”, a zis Mădălina. Ca pe vremuri.
Jocul a început ușor. „Niciodată n-am sărutat o fată” le-a făcut pe Cristina și Raluca să bea. „Niciodată n-am furat ceva din magazin” a smuls o recunoaștere rușinată de la Elena. „Niciodată n-am visat la nuntă” a făcut-o până și pe Ioana, mereu sceptică, să ridice paharul.
Întrebările deveneau tot mai îndrăznețe, râsetele tot mai zgomotoase. La ultimul „niciodată n-am”, Elena a început brusc să plângă.
— Elena, ce ai? a întrebat Mădălina speriată, mutându-se mai aproape de ea. E doar un joc!
— Iartă-mă, a suspinat Elena. Nu mai pot…
— Poate ar trebui să ne oprim din băut, a spus Raluca prudent.
— Nu! a izbucnit Elena, dându-i mâna la o parte. Trebuie să spun adevărul. Nu mai pot să tac!
Liniștea s-a așezat peste cameră atât de brusc, încât părea că muzica însăși se oprise. Elena, cu fața udă de lacrimi, s-a uitat la toate, apoi la Mădălina.
— Eu… eu sunt însărcinată cu Radu. Cu logodnicul tău.
Mădălina a încremenit, de parcă nu reușea să lege cuvintele între ele. Cristina și Raluca priveau năucite. Ioana a simțit un frig subțire urcându-i pe coloană.
— Ce prostie e asta? a strigat Mădălina în cele din urmă. Ești beată sau ai înnebunit?
— E adevărat, a spus Elena, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei. S-a întâmplat acum o lună și jumătate, când tu trebuia să mergi la mătușa ta din Cluj. Am venit la voi să-i dau niște acte pentru viză. Radu era singur…
— Taci! a țipat Mădălina, lovind paharul de pe masă. Vinul roșu s-a vărsat pe covorul deschis la culoare, întinzându-se ca o pată de sânge. Să nu îndrăznești să continui minciuna asta murdară!
— Nu mint, a răspuns Elena tremurând. Uite.
A scos telefonul și le-a arătat un test de sarcină, apoi o conversație cu Radu.
Mădălina s-a tras înapoi, ca și cum ar fi avut în față un șarpe veninos.
— Nu cred, a șoptit ea, dar în glasul ei se strecurase deja îndoiala.
— Mi-a spus că aveți probleme, a continuat Elena. Că dormiți în camere separate, că nunta e o greșeală, că urmează să vă despărțiți…
— Nu e adevărat! a izbucnit Mădălina. Noi suntem bine! Ne iubim!
— Atunci de ce a făcut-o? a întrebat Elena cu amărăciune. De ce mi-a spus că mă dorește de mult, că sunt specială, că…
N-a apucat să termine. Mădălina i-a tras o palmă. Elena a scos un strigăt scurt și și-a dus mâna la obraz.
— Ajunge! Ioana s-a ridicat și s-a așezat între ele. Liniștiți-vă!
— Să mă liniștesc? Mădălina s-a întors spre ea, cu ochii lucind de lacrimi. Cea mai bună prietenă tocmai mi-a spus că e însărcinată cu logodnicul meu! Cum vrei să mă liniștesc?
— Trebuie să înțelegem ce se întâmplă, a încercat Ioana să rămână calmă. Elena, ești sigură că ești însărcinată? Și sigură că e de la Radu?
— Da, a răspuns Elena încet. Testul e pozitiv. După divorț n-am mai fost cu nimeni.
— Nu te-ai gândit să vorbești întâi cu Radu, nu să faci scena asta aici? a întrebat Raluca, care până atunci tăcuse.
— Am încercat, a murmurat Elena, plecând capul. Dar mi-a spus că e problema mea, că mint, că o iubește doar pe Mădălina. Dar eu știu că nu e așa!
Mădălina i-a smuls telefonul și a început să deruleze mesajele. Cu fiecare ecran citit, chipul i se făcea mai palid.
— Aici nu e nimic, a spus ea în cele din urmă. „Bună”, „ce faci”, mesaje obișnuite. Nicio vorbă despre sarcină.
— Mă suna, a spus Elena abia auzit. Nu voia să lase urme în scris.
— Foarte comod, a remarcat Cristina cu ironie rece.