Sorina și-a mutat privirea de la soacră la soț.
Și, deodată, totul a devenit limpede.
Piesele s-au așezat singure: telefoanele ciudate de seară, după care Radu se închidea în baie; vizita neașteptată a Doinei chiar în ultima zi înaintea plecării; discuțiile lor șoptite în bucătărie, în timp ce Sorina îi culca pe băieți.
Hotărâseră totul fără ea.
Puseseră la cale întreaga poveste în spatele ei.
Așteptaseră intenționat ultima seară, când valizele erau aproape gata, iar copiii adormiseră cu gândul la mare, pentru a-i spune în ultimul moment că vacanța nu mai exista.
— Radu, a spus Sorina, pășind spre el ca și cum Doina nici n-ar fi fost în încăpere. Te întreb din nou. Unde sunt banii pentru călătorie? Cei două sute cincizeci de mii pe care i-am strâns un an întreg și pentru care ne-am lipsit de atâtea lucruri. Unde sunt acum?
Radu a inspirat adânc, ca un om care se pregătește să sară în apă înghețată. În cele din urmă a privit-o în față. În ochii lui se amestecau frica, încăpățânarea și convingerea aproape dureroasă că el avea dreptate.
— Banii sunt la mama, a spus repede. Acum aproximativ o oră i-am transferat în cont întreaga sumă. Tot ce aveam strâns. Și banii de pe card, și numerarul pe care îl scoseserăm pentru vacanță.
În cameră s-a lăsat o tăcere atât de apăsătoare, încât s-a auzit clar cum Doina sorbea zgomotos din cafea.
Sorinei i s-a părut că podeaua dispare de sub picioare. Fața i s-a răcit pe loc, iar degetele i-au devenit ca gheața.
— Ai transferat economiile familiei mamei tale? a întrebat ea rar, încercând să nu ridice vocea. De ce? Ai luat pur și simplu banii familiei și i-ai dat ei?
— Nu i-am luat! I-am investit! a izbucnit Radu.
Cuvântul „luat” îl lovise mai tare decât orice altceva și, imediat, a trecut la atac.
— Mama mi-a oferit o variantă foarte bună. Sigură. Banii trebuie să producă, Sorina, nu să dispară în restaurante și baruri. A găsit o oportunitate cu dobândă mare și există și posibilitatea să investim într-o afacere promițătoare. Oricum n-ai înțelege, este o schemă financiară complicată. Important este că banii vor fi protejați și vor începe să aducă venit. Eu, ca bărbat și cap al familiei, am luat o decizie responsabilă.
Doina a dat mulțumită din cap și a mai băut o înghițitură. Apoi a intrat mai adânc în dormitor și s-a așezat în fotoliul de lângă fereastră, ca și cum ar fi fost casa ei. Cu vârful pantofului a împins într-o parte rucsacul copiilor.
— Exact, Sorina, a spus ea liniștită, punând ceașca pe comodă, chiar peste dosarul cu actele băieților. Banii sunt o resursă serioasă. Iar o resursă serioasă trebuie să se afle la cineva capabil să o administreze fără emoții. Radu s-a purtat pentru prima dată ca un bărbat matur. Mi-a încredințat banii ca să-i protejez de cheltuieli stupide. Voi v-ați fi dus acolo și ați fi risipit totul pe suveniruri, cocktailuri și nimicuri. V-ați fi întors cu buzunarele goale. La mine, capitalul rămâne.
— Rămâne? a repetat Sorina.
În ea se ridica nu o furie fierbinte, ci una rece și grea. Privea femeia care stătea în dormitorul ei, își bea cafeaua și vorbea despre banii pe care Sorina însăși îi câștigase și îi pusese deoparte.
— Numiti asta protejare? Să luați banii nepoților dumneavoastră și să-i lipsiți de odihnă? Un an întreg n-am mers nicăieri. Radu a purtat aceiași pantofi uzați, iar eu trei luni nu mi-am vopsit nici măcar părul ca să ne ajungă banii pentru vacanță!
— Nu transforma totul într-o tragedie, a strâmbat din nas Doina. Nu li se întâmplă nimic băieților dacă nu-i duceți peste hotare. Dimpotrivă, poate fi mai bine fără infecții, zbor și schimbare de climă. Vor veni cu mine la casa de la țară. Vor respira aer curat, vor alerga prin iarbă, vor vedea urzici. Asta da vindecare! Și este și gratis. Banii pot fi folosiți pentru ceva cu adevărat important. De mult îi spun lui Radu că trebuie să-și mărească activele, nu să trăiască numai pentru consum.
— Ce active, Doina? a întrebat Sorina tăios. Încă o renovare la baia dumneavoastră? Sau un televizor nou în sufragerie? Cunosc prea bine proiectele dumneavoastră „de investiții”. Radu, ai primit măcar o chitanță sau un contract? Sau ai transferat un sfert de milion fără niciun document?
Fața lui Radu s-a pătat de roșu. Și-a strâns buzele.
— Înțelegi măcar ce spui? Ce chitanță? Este mama mea! a răbufnit el. Ești obsedată de bani? Ai ajuns să privești lumea prin calculatoare! Mama ne vrea binele. Vrea să ne pună economiile la adăpost, iar tu te porți ca o egoistă fără margini, interesată doar de confortul personal.
Sorina se uita la bărbatul din fața ei și simțea că nu-l mai recunoaște.
Era ca și cum în locul soțului cu care își construise viața stătea o marionetă prost controlată, ale cărei sfori erau ținute de femeia din fotoliu.
Valiza plină cu haine colorate de vară i s-a părut brusc ridicolă. Cu numai jumătate de oră înainte însemna mare, odihnă și bucurie. Acum era doar o grămadă de țesături strălucitoare în mijlocul unei realități cenușii și respingătoare.