— Elena, îți dai seama unde poate duce totul?
— Tocmai asta vreau. Să se termine. Nimeni nu va pune ordine în viața mea în locul meu.
În aceeași seară, Valentina veni la Elena fără să o anunțe. Apăsă pe sonerie și, de îndată ce ușa se deschise, intră în apartament.
— M-a sunat Andrei. A spus că ieri ai făcut un scandal uriaș.
— Bună seara, doamnă Valentina. Din moment ce ați intrat deja, poftiți.
Soacra ei se așeză în fotoliul din sufragerie și își netezi poalele paltonului de cașmir.
— Elena, am trăit mai mult decât tine și înțeleg câte ceva despre oameni. Nu te amesteca în lucruri care nu te privesc.
Elena se așeză în fața ei.
— Infidelitatea soțului meu nu mă privește?
— Andrei trece printr-o perioadă complicată. Promovare, responsabilități, stres. Are nevoie, din când în când, să se detașeze. Nu transforma totul într-o tragedie.
Elena simți cum i se încing obrajii, dar își păstră glasul calm.
— Îmi spuneți să accept amanta lui și să mă prefac că nu știu nimic?
— Îți spun că o soție înțeleaptă învață să nu vadă lucrurile care îi pot distruge căsnicia. Dacă familia contează pentru tine, încetează cu circul acesta.
— Și dacă nu mai vreau să trăiesc într-o familie în care nimănui nu-i pasă de sentimentele mele?
Valentina zâmbi rece.
— Unde te vei duce fără Andrei? Apartamentul este al lui, mașina la fel. El te întreține. Gândește înainte să vorbești.
Elena se ridică încet. De data aceasta știa exact ce avea de spus.
— Vă rog să mă ascultați până la capăt. Apartamentul acesta a fost cumpărat de Mircea, fostul dumneavoastră soț. Ni l-a oferit la nuntă, dar l-a trecut pe numele meu. Este casa mea. Iar dumneavoastră stați aici și mă învățați să suport trădările fiului dumneavoastră.
Valentina păli.
— Nu este adevărat. Andrei a cumpărat singur apartamentul.
— Asta v-a spus el? Îi place ca toată lumea să creadă că a obținut totul fără ajutor. Actele sunt aici. Pot să vi le aduc.
Valentina se ridică brusc.
— La ce vrei să ajungi?
— Vorbesc foarte clar. Ați venit în casa mea ca să apărați un bărbat care mă înșală. Și știți foarte bine ce înseamnă să fii amantă. Chiar dumneavoastră v-ați întâlnit ani întregi cu șeful dumneavoastră, pe vremea când el încă trăia.
Între cele două femei se așternu o tăcere apăsătoare. Valentina rămase nemișcată, doar degetele mâinii drepte îi tremurau ușor.
— Cine ți-a spus asemenea mizerii?
— Mircea. Fostul dumneavoastră soț. Știa tot și a tăcut de dragul lui Andrei. Alaltăieri l-am sunat și i-am cerut ajutorul. Atunci mi-a spus adevărul.
Valentina își luă geanta de pe scaun.
— O să regreți. Nici nu-ți dai seama ce greșeală faci.
— Greșeala mea a fost că am tăcut patru luni. Acum nu mai tac. Vă rog să plecați din apartamentul meu. Și spuneți-i lui Andrei că mâine, la ora unsprezece, poate veni să-și ia lucrurile.
Andrei nu veni la unsprezece, ci la nouă dimineața. Deschise ușa cu furie, intră în casă și ridică imediat glasul.
— Ce faci?! De ce l-ai sunat pe soțul Cristinei? Ce i-ai spus mamei? De ce l-ai implicat pe tata? Vrei să-mi distrugi viața?
Elena stătea lângă masă, unde erau întinse mai multe documente. În apropierea ei se afla Mircea, un bărbat solid, trecut de șaizeci de ani, cu tâmplele cărunte. Lângă fereastră stătea Victor, vechiul lui prieten. Veniseră împreună cu aproximativ jumătate de oră înainte.
— Așază-te, spuse Mircea încet.
— Tată, ce cauți aici? Eu și Elena ne vom lămuri singuri.
— Ți-am spus să te așezi.
Andrei rămase în picioare. Făcu un pas spre soția lui și se aplecă amenințător.
— Îți dai seama ce ai făcut? Dan a sunat-o pe Cristina și a urlat la ea! Are un copil, are o familie! Tu ai distrus totul!
Elena îl privi drept în ochi.
— Eu nu am avut familie? Viața mea poate fi distrusă fără nicio problemă?
— Nu e același lucru!
— Ba da, Andrei. Te-ai obișnuit ca eu să-ți găsesc scuze, să tac și apoi să mă duc să-ți pregătesc cina. De acum înainte nu mai merge așa.
Andrei o prinse de încheietură. Strânse atât de tare, încât pielea i se albi sub degete.
— Sună-l pe Dan. Spune-i că ai inventat totul.
Mircea se ridică. Victor se desprinse de lângă fereastră.
Dar Elena reacționă înaintea lor.
Își smulse mâna și îl lovi pe Andrei peste obraz. Palma răsună sec în cameră. El se clătină, își duse mâna la față și o privi uluit. Niciodată nu i se păruse atât de neputincios.
— M-ai lovit?
— Tu m-ai prins de mână, Andrei. În fața tatălui tău. Dacă mai încerci să mă reții cu forța, cer imediat ajutor. Înțelegi ce ai făcut?
Mircea se apropie de fiul său. Erau aproape de aceeași înălțime, însă în clipa aceea tatăl părea mult mai impunător.
— Am tăcut patruzeci de ani, spuse el. M-am prefăcut că totul este în regulă. Când mama ta mergea de ani întregi la șeful ei, am îndurat pentru tine. Am vrut să ai în continuare o casă și o familie. Iar acum văd ce ai învățat: urli la soția ta fiindcă a hotărât să se apere.
— Tată, despre ce vorbești?
— Mama ta a fost amanta lui Popescu timp de doisprezece ani. Erai mic și nu observai nimic. N-am plecat pentru că mi-a fost teamă să nu te las fără tată. Acum stai aici și îi ceri Elenei să mintă pentru tine.