Dacă ți s-a întâmplat vreodată să deschizi ochii și să înțelegi limpede că ești trează, dar să nu poți mișca nici măcar un deget și nici să scoți un sunet, este foarte posibil să fi trecut prin ceea ce se numește paralizie în somn.
Fenomenul acesta apare mult mai des decât cred mulți oameni, însă tocmai senzația aceea ireală, apăsătoare, amestecată cu frică pură, îi face pe mulți să tacă și să nu povestească nimănui ce au trăit.
Sunt persoane care nici măcar nu au auzit de această tulburare a somnului. Și totuși, foarte mulți pot ajunge să o experimenteze cel puțin o dată în viață, chiar dacă mai târziu amintirea rămâne neclară sau se pierde complet.
Paralizia în somn este o stare care se instalează fie chiar înainte ca omul să adoarmă, fie în clipa trezirii. În timpul unui asemenea episod, persoana rămâne conștientă, dar nu reușește să se miște și nu poate vorbi.
Uneori apar și halucinații sau senzația tulburătoare că omul s-a desprins de propriul corp, iar asta face ca momentul să pară și mai amenințător.
Specialiștii unei clinici de somn din București explică acest fenomen prin faptul că trupul se află, pentru scurt timp, prins „între somn și veghe”. De obicei, episoadele durează de la câteva secunde până la câteva minute și sunt încadrate în categoria parasomniilor. Chiar dacă trăirea poate fi terifiantă, paralizia în somn, în sine, este considerată inofensivă.
Cercetătorii estimează că aproape 30% dintre oameni trec măcar o dată în viață printr-un episod de paralizie în somn.
Ea poate apărea atât în momentul adormirii, cât și imediat după trezire. Printre cele mai frecvente semne se află imposibilitatea de a mișca trupul sau de a rosti ceva, presiunea simțită pe piept, impresia că te separi de corp, halucinațiile intense, frica puternică ori panica. Uneori totul se termină în câteva clipe, alteori episodul poate părea nesfârșit și poate ajunge până la 20 de minute.
Dar de ce se întâmplă asta?
În faza de somn REM, adică perioada în care apar cel mai des visele, creierul oprește temporar activitatea mușchilor. Este un mecanism de protecție, menit să ne împiedice să executăm în realitate mișcările pe care le facem în vis. Paralizia în somn se produce atunci când mintea se trezește înaintea corpului: omul înțelege tot ce se petrece, dar trupul nu răspunde încă.
O asemenea dereglare este adesea favorizată de:
Potrivit psihologului specializat în somn și terapie cognitiv-comportamentală Andreea Dumitrescu, studiile arată că persoanele foarte obosite, cele aflate sub presiune emoțională sau cele care dorm prea puțin se confruntă mai des cu paralizia în somn.
În ciuda spaimei pe care o provoacă, acest fenomen nu este periculos și nu este considerat o boală. Este o reacție naturală a corpului, pe care oamenii au încercat să o înțeleagă de secole. În vechi texte medicale din spațiul dunărean, asemenea trăiri erau pomenite încă din jurul anilor 900, iar unul dintre primele cazuri notate mai clar a fost descris de un medic ardelean în 1664.
În multe comunități au apărut explicații proprii pentru această stare: în unele sate de munte se vorbea despre senzația că omul este „legat cu fier”, în poveștile bătrânești din Moldova era numită „apăsarea duhului”, iar în anumite zone de câmpie se spunea că „o umbră stă pe spatele celui adormit”.
Unii oameni au halucinații deosebit de vii în timpul paraliziei în somn. Mulți spun că simt prezența cuiva în cameră, ca și cum o persoană nevăzută ar sta pe pieptul lor, sau că îi cuprinde brusc o presimțire grea, aproape imposibil de explicat. Artista româncă Ioana Marin a povestit că a trecut prima dată printr-un asemenea episod la 16 ani: simțea o vibrație ciudată și avea impresia că este trasă undeva, într-un gol necunoscut. Cântăreața Lara Ionescu a vorbit și ea deschis despre episoadele ei înfricoșătoare.
Dacă un astfel de moment apare, încearcă să te concentrezi pe respirație, să inspiri lent și să expiri cât mai calm. Apoi încearcă să miști măcar un deget de la mână sau de la picior. De obicei, în clipa în care revine chiar și cea mai mică mișcare, corpul începe treptat să se „pornească” din nou.
Cu cât oamenii află mai multe despre paralizia în somn, cu atât le este mai ușor să înțeleagă ce li se întâmplă și să accepte că această experiență, oricât de înspăimântătoare ar părea, este temporară, explicabilă și nu le pune viața în pericol.
Dacă ai trecut printr-o trezire în care mintea era perfect lucidă, dar trupul refuza să te asculte și niciun cuvânt nu putea ieși de pe buze, este foarte probabil să fi cunoscut paralizia în somn.
Ea este mult mai răspândită decât își imaginează cei mai mulți, însă senzațiile stranii, aproape rupte de realitate, și spaima intensă îi fac pe mulți să se rușineze sau să se teamă să vorbească despre asta.
Mulți oameni nu știu că există o tulburare a somnului numită paralizie în somn. Totuși, aproape oricine ar putea trece prin ea măcar o dată, chiar dacă episodul nu rămâne întotdeauna limpede în memorie.
Paralizia în somn este o stare medicală care apare la granița dintre adormire și trezire. Într-un astfel de episod, omul este conștient, dar rămâne incapabil să se miște sau să vorbească.
În plus, pot apărea halucinații puternice sau senzația că persoana se află în afara propriului corp, lucru care transformă experiența într-una și mai apăsătoare.
Specialiștii aceleiași clinici de somn spun că paralizia în somn se instalează atunci când organismul rămâne pentru câteva clipe „între fazele somnului și ale treziei”. Episoadele durează, cel mai adesea, de la câteva secunde până la câteva minute și fac parte din categoria parasomniilor. Chiar dacă frica poate fi copleșitoare, starea nu produce, în mod obișnuit, vătămări.
Cercetătorii presupun că aproximativ 30% dintre oameni se întâlnesc măcar o dată în viață cu paralizia în somn.
Ea poate începe fie când cineva alunecă spre somn, fie imediat după ce se trezește. Cele mai întâlnite semne sunt imposibilitatea de a se mișca sau de a vorbi, greutatea apăsătoare pe piept, senzația de desprindere de corp, halucinațiile care par foarte reale, frica ascuțită sau chiar atacul de panică. Unele episoade dispar aproape imediat, dar altele pot continua până la 20 de minute.
Care este, de fapt, cauza?
În faza REM a somnului, când visele sunt cele mai frecvente, creierul blochează temporar mușchii. Astfel, corpul nu ajunge să repete fizic acțiunile din vis. Paralizia în somn apare atunci când conștiința revine mai repede decât controlul asupra corpului: omul știe că este treaz, dar încă nu se poate mișca.
Această nepotrivire este deseori legată de:
După cum explică psihologul Andreea Dumitrescu, mai multe cercetări indică același lucru: oboseala profundă, stresul și lipsa somnului cresc probabilitatea ca o persoană să treacă printr-un episod de paralizie în somn.
Deși senzațiile pot fi cumplite, paralizia în somn nu este periculoasă și nu este privită ca o boală. Este un fenomen natural, pe care oamenii au încercat să-l explice de-a lungul multor generații. În texte medicale vechi din zona Carpaților existau descrieri încă din jurul anilor 900, iar unul dintre primele cazuri consemnate cu mai multă precizie a fost notat de un medic din Transilvania în anul 1664.
În diferite regiuni, oamenii au găsit propriile interpretări pentru această trăire: în Maramureș se spunea că persoana parcă este „prinsă în zale”, în legendele din Moldova apărea imaginea „duhului care apasă”, iar în unele sate de lângă Dunăre se vorbea despre „umbra care călărește spatele omului adormit”.
La unii, halucinațiile sunt extrem de intense. Ei povestesc că simt pe cineva în încăpere, că o greutate nevăzută le apasă pieptul sau că, dintr-odată, îi cuprinde o certitudine întunecată că urmează să se întâmple ceva rău. Artista Ioana Marin a scris că prima experiență de acest fel a venit la 16 ani: a simțit o vibrație stranie și parcă era trasă într-un loc necunoscut. Și cântăreața Lara Ionescu a vorbit public despre propriile ei episoade tulburătoare.
Dacă paralizia în somn începe, încearcă să rămâi atentă la respirație și să o încetinești. Apoi concentrează-te pe un singur gest mic: mișcă un deget de la mână sau de la picior. Când apare prima urmă de control, corpul începe, de regulă, să revină treptat la normal.
Cu cât acest fenomen este explicat mai clar, cu atât oamenii se pot speria mai puțin atunci când îl trăiesc. Înțelegerea lui îi ajută să vadă că nu este o amenințare misterioasă, ci o stare trecătoare, cunoscută și explicabilă.
Dacă ai pe cineva apropiat căruia asemenea informații i-ar putea fi de folos, merită să îi povestești despre paralizia în somn.