Originea acestei femei este o serie de încercări, privațiuni și lupte constante. S-a născut în 1965, în Carolina de Sud, și și-a petrecut copilăria într-o căsuță dărăpănată pe terenul bunicii sale. Mai târziu, familia s-a mutat în Rhode Island, sperând la o schimbare, dar realitatea s-a dovedit a fi și mai dură: locuință fără încălzire și apă, foame zilnică, lipsa condițiilor elementare. Pentru a nu muri de foame, ea și surorile ei erau nevoite să adune resturi și să fure mâncare din magazine. Aceste impresii din copilărie au rămas pentru totdeauna în sufletul ei.
Cu toate acestea, ea avea un scop: să părăsească lumea în care se născuse. Educația și creativitatea au devenit pentru ea o adevărată salvare. Studiile au decurs cu succes, iar practicarea sportului și participarea la spectacole i-au dat posibilitatea de a-și exprima sentimentele. A urcat pe scenă pentru prima dată la vârsta de șapte ani, alături de surorile sale, la o sărbătoare locală — atunci a apărut legătura ei cu arta. Prin eforturi și perseverență, a obținut o bursă la colegiul Rhode Island, iar apoi a fost acceptată la prestigioasa școală Juilliard — dintre mii de candidați, ea s-a numărat printre cei paisprezece selectați.
Studiile la Juilliard au pus bazele viitorului ei. Aproape imediat după absolvire, a început să joace pe scenele teatrale și, la 29 de ani, a fost nominalizată la premiul Tony pentru rolul din piesa „Șapte chitare”. După aceea, a început să apară în filme și la televizor. Adevărata ei lansare a avut loc când a fost acceptată în proiectul „Suspiciune” — pentru acest rol a fost nominalizată pentru prima dată la Oscar. Au urmat „The Help” și, în cele din urmă, victoria istorică – a devenit prima actriță de culoare care a câștigat premiul Emmy pentru rolul principal feminin într-un serial dramatic.
Cu toate acestea, contribuția ei depășește limitele profesiei. După ce a trecut prin foamete, ea a participat la inițiativa Hunger Is…, care se ocupă cu strângerea de fonduri pentru programele de alimentație pentru copii. Poziția ei este clară: niciun copil nu ar trebui să sufere de foame într-o țară în care există hrană din belșug. În memoriile sale, „Finding Me”, ea împărtășește experiența personală și îi ajută pe alții să creadă că trecutul nu trebuie să determine viitorul.
Acum, Viola Davis duce o viață cu totul diferită. Împreună cu soțul ei, actorul și producătorul Julius Tennison, ei cresc fiica adoptivă Genesis. La 55 de ani, ea a cumpărat casa copilăriei sale — nu pentru a locui în ea, ci ca simbol al drumului lung și greu parcurs. De la foame și frică la recunoaștere și siguranță — biografia ei devine un exemplu al faptului că forța interioară este suficientă pentru a depăși circumstanțele și a realiza imposibilul.