„Uite ce propun”, a continuat el. „Îi găsim un apartament decent, undeva frumos, cu lift. Angajăm pe cineva care să o ajute cu mesele și curățenia. Îi punem un buton de alarmă, în caz că are nevoie urgentă de ajutor. Tu o vizitezi când vrei. Dar locuiește separat.”
„Și dacă se agravează?”
„Atunci reevaluăm. Poate un centru cu personal medical, dacă va fi nevoie. Dar doar ca ultimă soluție.”
Andreea l-a privit atent. Era obosit, dar hotărât. Trei ani suportase disprețul mamei ei pentru ea, pentru liniștea ei, pentru ideea că familia trebuia ținută împreună cu orice preț.
„Sunt de acord”, a spus ea încet. „Dar niciodată, Radu, niciodată să nu mai iei o decizie ca asta fără mine.”
Radu a zâmbit. Pentru prima dată după multă vreme, zâmbetul lui părea real.
„Promit.”
Au mâncat în liniște, dar liniștea nu mai era tăioasă. Era caldă, suportabilă. Ca și cum ceva, undeva, se reașezase la locul lui.
Mai târziu, Andreea a sunat-o pe mama ei și i-a spus planul. Spre surprinderea ei, femeia a acceptat aproape imediat, dar cu o condiție.
„Eu aleg apartamentul. Și femeia care vine să mă ajute. Nu vreau străini băgați pe gât.”
„Sigur, mamă.”
În seara aceea, Andreea și Radu s-au ghemuit pe canapea și au pornit un film vechi pe care îl iubiseră cândva. Brațul lui era în jurul ei, capul ei se sprijinea pe pieptul lui. Era simplu, familiar, aproape uitat.
„Am crezut că o să te pierd”, a mărturisit el. „Că o să o alegi pe ea în locul meu.”
Andreea și-a ridicat privirea.
„Iar eu m-am temut că într-o zi mă întorc acasă și nu te mai găsesc aici.”
„Niciodată”, a șoptit el, trăgând-o mai aproape.
Mai târziu, când somnul a început să o cuprindă, Andreea și-a amintit cuvintele lui Radu din seara precedentă: „Mama ta nu mai locuiește aici.” Atunci i se păruseră o sentință. Un sfârșit.
Acum se întreba dacă nu cumva erau începutul. O șansă pentru toți trei să se iubească fără să se sufoce, să aibă grijă unii de alții fără să se controleze.
Pentru prima dată după ani întregi, nu a visat nimic greu. Doar marea, nisipul și un soare care se ridica peste orizont, nu apunea.