— Fă cunoștință, dragă. El este noul nostru locatar, a spus soțul cu un zâmbet batjocoritor, deschizând larg ușa și lăsând să intre un bărbat slab, nebărbierit, îmbrăcat într-o geacă uzată. — E un om al străzii din zonă. De acum va locui aici, împreună cu tine. Să-i dai de mâncare, să-i speli hainele și să ai grijă de el. Dacă vrei, poți chiar să te măriți cu el.
— Ai înnebunit? Ce faci? a întrebat soția, albindu-se la față.
— Nu mai vreau să trăiesc cu tine, i-a răspuns el rece. Plec la altă femeie. Este mai tânără, mai frumoasă și mai interesantă decât tine. Tu poți să rămâi aici și să te ofilești cât vrei. Nu-mi pasă. Din căsnicia noastră am avut nevoie doar de un fiu, iar el a crescut deja. Încă mai am timp să trăiesc pentru mine. Adio, draga mea.
Cu o zi înainte, bărbatul pregătise în grabă toate actele prin intermediul unui notar pe care îl cunoștea. Își vânduse într-adevăr jumătatea de apartament primului om întâlnit, un bărbat fără adăpost pe nume Nicolae, pe care îl observase în apropierea unui supermarket. Pentru că acceptase să participe la acea tranzacție neobișnuită, îi promisese o sticlă de băutură și câteva mii de lei.
Era convins că pusese la cale răzbunarea perfectă. De atunci, soția lui urma să împartă legal aceeași locuință cu un om murdar și zdrențăros. După ce i-a întins lui Nicolae dosarul ponosit cu documente, bărbatul a trântit ușa cu satisfacție. Câteva ore mai târziu, se afla deja în avion, așezat lângă amanta lui machiată strident, imaginându-și marea caldă și o viață nouă, fără griji.
Numai că, atunci când s-a întors din vacanță, acasă îl aștepta răzbunarea cumplită a soției pe care o abandonase. 😱😨
După ce ușa s-a închis în urma lui, femeia a rămas nemișcată, în mijlocul holului, încă preț de câteva minute. În liniștea apăsătoare se auzea doar apa care picura rar din robinetul defect al băii. În cele din urmă, și-a adunat puterile, a inspirat adânc și s-a întors către străin.
— Cum vă numiți? a întrebat ea cu glas obosit.
— Nicolae, a răspuns omul stingherit, mutându-și greutatea de pe un picior pe altul. Nu vă faceți griji… Pot să plec. Nu vreau nimic de la dumneavoastră.
— Nu, Nicolae, a spus femeia cu o liniște neașteptată. Mai întâi faceți un duș, apoi mâncați ceva cum trebuie, iar după aceea vom sta de vorbă.
Câteva ore mai târziu, în fața ei nu mai stătea un cerșetor murdar și neras, ci un bărbat de vârstă mijlocie, obosit și apăsat de viață. Purta un trening vechi al fiului ei, iar chipul și părul îi erau, în sfârșit, îngrijite. Femeia a așezat pe masa din bucătărie actele pe care Nicolae le strânsese nervos în mâini până atunci.
— Din câte înțeleg, a spus ea după ce a cercetat cu atenție documentele, acum sunteți proprietarul legal al jumătății acestui apartament. Dar vă dați seama că soțul meu nu a făcut decât să se folosească de dumneavoastră.
Nicolae și-a plecat privirea, rușinat.
— Mi-a spus că nu-i pasă ce se va întâmpla după aceea. Important era ca dumneavoastră să suferiți. Voia să vă distrugă viața.
— Mie, însă, îmi pasă ce se va întâmpla cu dumneavoastră, i-a răspuns femeia hotărât. De aceea vă propun să procedăm corect. Vă voi ajuta să ieșiți din stradă, vă voi găsi un loc unde să stați temporar, vă voi cumpăra haine decente și vă voi interna într-un centru de reintegrare socială. În schimb, dumneavoastră îmi veți transfera partea pe care o dețineți din apartament.
Nicolae a tăcut mult timp. Apoi a dat din cap și a acceptat.
O săptămână mai târziu, cei doi se aflau împreună la un birou notarial. Bărbatul a semnat actul prin care îi dona femeii cota sa din locuință, iar ea i-a oferit o sumă corectă de bani, i-a cumpărat lucrurile de care avea nevoie și l-a ajutat să primească un loc într-un centru de reintegrare socială.
Totuși, planul ei nu s-a oprit la apartament.
A strâns toate lucrurile soțului în saci mari de gunoi și le-a dus la adăpostul în care fusese primit Nicolae. Mașina cumpărată în timpul căsătoriei, dar înscrisă pe numele ei, a păstrat-o pentru sine. Cu ajutorul unui avocat, a cerut și blocarea temporară a accesului bărbatului la conturile bancare comune.
După aceea, a telefonat la serviciul soțului.
Cu o voce calmă, dar îngrijorată, le-a spus celor din conducere că, în ultima perioadă, acesta se comporta extrem de ciudat. Uitase lucruri importante, lua decizii nechibzuite, își vindea bunurile aproape pe nimic, își părăsise brusc familia și plecase din țară fără să anunțe pe nimeni.
Conducerea a hotărât că nu-și putea permite un asemenea risc. Mai întâi, angajatul considerat „nesigur” a fost suspendat temporar. După verificarea mai multor proiecte ratate din cauza lui, a fost concediat definitiv.
Bărbatul a aflat totul abia după două săptămâni.
Până atunci, banii cheltuiți în stațiune erau aproape terminați, iar cardul bancar încetase în mod neașteptat să funcționeze. Amanta cea tânără, înțelegând că vacanța luxoasă se sfârșise, și-a făcut bagajele și a plecat singură acasă, înaintea lui. Problemele lui financiare și familiale nu o interesau câtuși de puțin.
Umilit și furios, bărbatul s-a întors în oraș convins că va intra în apartament și îi va pune rapid pe toți la punct.
Dar când a ajuns la etajul său, primul gând a fost că greșise ușa.
În locul vechii broaște se afla una nouă.
A încercat de mai multe ori să deschidă cu cheia lui, însă aceasta nici măcar nu intra în încuietoare.