Poliția l-a găsit pe Aron într-o cabană de vânătoare abandonată, la marginea orașului. Nu mi s-a permis să merg cu ei. Fiecare secundă s-a târât ca un an întreg. Am stat la secție, strângând între degete verigheta lui Radu. O lăsase pe noptieră înainte de presupusa lui „călătorie de serviciu”.
Când căpitanul Călin s-a întors, avea ochii strălucitori.
— Este viu, a spus.
M-am ridicat atât de repede, încât aproape am căzut.
— Radu?
— Da.
Din mine a izbucnit un sunet care putea fi și suspin, și rugăciune.
Radu s-a întors acasă două zile mai târziu. Avea vânătăi pe față, un bandaj la încheietură și vinovăție în priviri.
De cum a trecut pragul, am alergat spre el.
— Am crezut că ai murit, am plâns.
M-a strâns atât de tare, încât aproape că nu mai puteam respira.
— Iartă-mă, Andreea. Am găsit notițele tatălui tău într-o cutie veche. Am crezut că voi avea timp să aflu adevărul înainte ca cineva să fie rănit.
— Trebuia să-mi spui.
— Știu, a șoptit el. Mi-a fost frică.
— Pentru tine?
— Pentru tine.
Aron a fost arestat. Dovezile descoperite în cabana lui l-au legat, în cele din urmă, de cele trei dispariții petrecute cu douăzeci și doi de ani în urmă. După atâta timp, trei familii au primit răspunsurile la care aproape că nu mai sperau.
Buchetul a rămas la poliție, ca probă.
Eu n-am mai vrut să văd niciodată trandafiri galbeni.
Câteva săptămâni mai târziu, eu și Radu stăteam pe verandă, sub un cer liniștit de seară.
— Florile acelea nu erau pentru mine, am spus.
Radu și-a împletit degetele cu ale mele.
— Nu.
— Erau pentru tine.
A încuviințat, iar regretul i-a trecut din nou prin ochi.
Abia atunci am înțeles adevărul. Buchetul nu fusese un gest romantic. Și nici o amenințare menită să mă distrugă.
Fusese trimis singurului om de care ucigașului îi era cu adevărat teamă.
Soțului meu.
Iar, într-un mod de necrezut, după atâția ani, tata reușise totuși să ne conducă pe amândoi înapoi acasă.
Dar întrebarea rămâne: dacă la ușa dumneavoastră ar fi fost livrat ceva straniu în timp ce persoana în care aveți cea mai mare încredere se afla departe, ați ignora neliniștea din adâncul sufletului sau ați risca să aflați un adevăr capabil să schimbe totul?
Dacă v-a plăcut această poveste, mai există una: în fiecare dimineață, la ușa apartamentului Ioanei apărea un buchet fără bilet și fără numele expeditorului. La început a crezut că era o greșeală. Apoi l-a văzut pe vecinul care ținea florile — omul despre care era convinsă că o ura mai mult decât oricine.