Un singur articol vestimentar minuscul. Atât a fost nevoie pentru a provoca indignare, interdicții și chiar arestări în întreaga lume.
În războiul care a durat zeci de ani între modestie și libertate, bikiniul s-a dovedit a fi atât răufăcător, cât și învingător. Papii l-au numit păcătos. Guvernele l-au declarat ilegal.
Dar femeile au continuat să-l poarte și, cu fiecare apariție îndrăzneață, au rescris regulile.
Croitori pe plaje
La începutul secolului XX, costumele de baie erau departe de modelele elegante și stilate pe care le cunoaștem astăzi. Pe atunci, erau haine voluminoase din lână, destinate protecției împotriva soarelui. Nu era vorba de modă, ci de modestie.
Codul vestimentar strict era o practică obișnuită pe plajele din întreaga SUA. După cum scriu Kathleen Morgan Drowne și Patrick Huber în cartea lor despre cultura pop din anii 1920, în locuri precum plaja Clarendon din Chicago, se angajau chiar și croitori care să ajusteze pe loc costumele de baie considerate prea decoltate.
Reguli similare au apărut în toată țara — de exemplu, în 1915, pe Coney Island, au fost interzise șosetele de baie dacă dezveleau „gropițele de la genunchi”. În Washington, Districtul Columbia, poliția de plajă era cunoscută pentru faptul că supraveghea respectarea acestor reguli cu ruleta în mână.
Arestat pentru un costum de baie întreg?
La începutul anilor 1900, toată lumea voia să se acopere. Atât bărbații, cât și femeile trebuiau să poarte costume de la gât până la genunchi — fără excepții. Dacă se expunea pielea? Era considerat scandalos.
Dar schimbările erau deja la orizont. În 1907, înotătoarea australiană Annette Kellerman a fost una dintre primele care a sfidat aceste norme, purtând în locul pantalonilor acceptați la acea vreme un costum întreg, care îi lăsa brațele, picioarele și gâtul descoperite.
Numită „sirena australiană” pentru abilitățile sale remarcabile de înot, Kellerman și-a petrecut cea mai mare parte a vieții provocând normele sociale și reinterpretând idealurile.
Potrivit lui Kellerman, ea a fost arestată de poliție pentru ținuta sa „indecentă”, deși nu există rapoarte oficiale care să confirme acest lucru. Cu toate acestea, la acea vreme, acest lucru a provocat un scandal – o femeie înota îmbrăcată astfel. Incidentul a ajuns în titlurile ziarelor și a provocat o mișcare.
Alegerea îndrăzneață a lui Kellerman în favoarea costumului de baie a atras atenția publicului, iar în curând costumele sale întregi au devenit un trend popular.
Cererea a crescut atât de mult încât, în cele din urmă, ea a lansat propria linie de costume de baie, iar „Annet Kellerman”, cum au început să fie numite, a devenit primul pas în evoluția costumelor de baie moderne pentru femei.
Anii 20: o nouă val de modă
În anii 1920, stilul flapper a început să prindă avânt nu numai în ținutele de seară, ci și pe plajă.
Totul a început când un grup de rebeli din California s-a revoltat împotriva tradițiilor. Cunoscute sub numele de „fetele în fuste”, scopul lor revoluționar era simplu: costume de baie în care femeile să poată înota cu adevărat.
Astfel, costumele de baie au început să se schimbe, devenind mai practice și mai mulate. „Fustele pentru fete” simbolizau o schimbare la nivel național, care era legată nu numai de modă, ci și de funcționalitate și libertate de mișcare.
Deși după standardele actuale erau încă modeste, femeile au început treptat să arate mai multă piele, iar costumele de baie au fost create pentru a oferi libertate de mișcare. Dar adevărata revoluție urma să vină.
Bikini: un pas scandalos înainte
A venit anul 1946 și, odată cu el, nașterea bikiniului. Inventat de inginerul francez Louis Réard, acest costum de baie din două piese dezvelea buricul și expunea mai multă piele decât se considera potrivit pentru locurile publice.
Cu doar câteva zile înainte de apariția bikiniului în 1946, SUA au efectuat primul test nuclear din timp de pace pe atolul Bikini, care a atras atenția întregii lumi.
Deși designerul Louis Réard nu a explicat niciodată de ce a numit costumul de baie „bikini”, mulți consideră că a fost o aluzie la efectul exploziv pe care spera să îl producă – atât din punct de vedere comercial, cât și cultural – similar cu cel al bombei. Alții presupun că numele evocă gânduri despre atractivitatea exotică a Oceanului Pacific sau compară șocul provocat de costumul de baie decoltat cu puterea unei explozii atomice.
Reacția în SUA a fost rapidă: multe plaje au interzis bikini, iar acest lucru a fost considerat o rebeliune deschisă. În Europa, lucrurile nu au fost cu mult mai ușoare. În 1949, Franța a interzis bikini pe plajele sale, iar în Germania acestea au fost interzise în piscinele publice până în anii 1970. În același timp, unele grupuri comuniste condamnau bikini ca semn al decadenței capitaliste și al degradării morale.
Papa Pius al XII-lea a declarat bikini păcătos, iar mai multe țări, printre care Belgia, Italia, Portugalia și Spania, au introdus interdicții naționale privind costumele de baie.
Un caz celebru a avut loc în 1952, când modelul australian Ann Ferguson a fost rugată să părăsească plaja din Surfers Paradise, deoarece bikiniul ei Paula Stafford a fost considerat prea indecent.
Adevărul despre celebra fotografie
O fotografie a devenit simbolul tuturor disputelor privind posibilitatea purtării bikini pe plajele publice. Ea provine din Italia.
În fotografia alb-negru, care a devenit virală în ultimii ani, este înfățișat un bărbat în uniformă albă, stând lângă o tânără în bikini pe plajă. Utilizatorii rețelelor sociale susțin adesea că acest moment a fost surprins în Rimini, Italia, în 1957. Cea mai răspândită versiune a poveștii spune că bărbatul este un polițist care îi dă femeii o amendă pentru că pur și simplu a îmbrăcat un bikini.
În 2023, pe Reddit a apărut o postare cu această imagine, care a strâns peste 31.000 de voturi și 1.400 de comentarii. Legenda spunea: „Un ofițer de poliție amendează o femeie pentru că purta bikini, 1957”.
Dar era reală?
Fotografia în sine este autentică – nu prezintă semne de prelucrare digitală –, dar contextul rămâne un mister. Nu există dovezi concrete că femeia a fost amendată pentru costumul de baie. Unii bănuiesc că ar putea fi o scenă regizată cu modele sau actori, iar alții consideră că polițistul ar fi putut să-i dea amendă dintr-un cu totul alt motiv.
Cu toate acestea, fotografia a atins un punct sensibil.
Directorul Arhivei de Stat din Rimini, Gianluca Braschi, a confirmat într-un e-mail adresat Snopes că în Italia existau într-adevăr legi privind costumele de baie la acea vreme, deși povestea din spatele fotografiei rămâne neclară.
După cum a explicat Braschi, legea din 1932 interzicea „înotul în public în stare de nuditate completă și în costume de baie indecente”. Această lege a rămas tehnic în vigoare până în 2000, deși aplicarea ei a fost inconsecventă.
Deci, deși probabil nu vom afla niciodată întreaga poveste a acestui moment viral, el reflectă tensiunea foarte reală a acelei epoci, când bikini nu doar atrăgeau atenția… ci puteau și să vă aducă probleme.
Influența Hollywoodului
Bikiniul a devenit cu adevărat popular abia în anii 1960. Schimbările culturale au deschis ușa pentru modele de costume de baie mai îndrăznețe.
Dar chiar și atunci opinia publică era împărțită. Regiunile mai conservatoare se opuneau celor două părți minuscule.
Un exemplu în acest sens este Codul de conduită al industriei cinematografice americane, mai cunoscut sub numele de Codul Hays, care a intrat în vigoare în 1934. Acesta permitea utilizarea costumelor din două piese în filme, dar interzicea strict expunerea buricului. Legionul Național al Decenței, un grup romano-catolic, a cerut cineaștilor de la Hollywood și internaționali să renunțe complet la bikini pe marele ecran.
Apariția unor vedete de la Hollywood precum Marilyn Monroe, Ursula Andress și Brigitte Bardot a contribuit la revizuirea standardelor de frumusețe și încredere în sine. Aceste icoane nu purtau doar costume de baie, ci au devenit sinonime cu acestea.
Fata în bikini
Probabil că nimeni nu a contribuit mai mult la popularitatea mondială a bikiniului decât actrița de origine franceză Brigitte Bardot.
Nu era vorba doar de faptul că purta bikini, ci și de felul în care îl purta. În rolul său revoluționar din filmul „Fata în bikini”, Bardot nu purta doar un costum de baie, ci l-a transformat într-o declarație culturală. Silueta ei, îmbrăcată într-un bikini fără bretele, în formă de romb, care părea că se poate desface în orice moment, a devenit elementul central al filmului.
Cu părul lung strâns în coc și aspectul ei nepăsător, Bardot nu doar juca – ea rescria regulile după care femeile puteau fi văzute pe ecran.
Filmul a încercat să o prezinte în armonie cu oceanul și soarele, dar să fim sinceri: camera o adora tocmai pentru corpul ei. În film, ea a apărut în stilul clasic pin-up, dar Bardot nu era doar o încântare pentru ochi — ea a devenit prima actriță care a jucat în bikini în rolul principal și i-a dat o linie narativă.
Deși Bardot nu a fost prima femeie care a purtat bikini, ea a fost prima care a făcut bikini-ul iconic datorită scenariului, iar datorită acestui film, ea a devenit instantaneu faimoasă în întreaga lume.
Bikiniul alb al Ursulei Andress din filmul „Doctor No” (1962) a devenit instantaneu o icoană, deoarece combina atractivitatea sexuală, puterea și impactul cinematografic, lucruri pe care spectatorii nu le mai văzuseră până atunci.
Când a ieșit din mare cu un cuțit prins de șold, Andress nu a atras doar atenția — era puternică, sigură pe sine și de neuitat. Acest moment a definit-o ca fiind cea mai bună Bond girl și a consacrat bikiniul ca simbol al feminității îndrăznețe în cultura pop.
În anii 1970, bikini era peste tot. Costumele de baie au devenit și mai îndrăznețe: au apărut bikini-tanga și chiloți-tanga. Și slipurile bărbătești s-au micșorat, deoarece „modestia” de la începutul secolului XX a devenit o amintire.
Costume de baie astăzi: body positivity și diversitate
În secolul XXI, costumele de baie nu mai corespund doar normelor sociale. Piața costumelor de baie s-a transformat într-o lume a alegerii.
De la costume de baie întregi modeste la bikini string și stringuri îndrăznețe, aici există ceva pentru fiecare. Mai mult, discuția despre tipurile de siluetă a suferit schimbări semnificative. Astăzi se vorbește despre confort, încredere și atitudine pozitivă față de corp, iar oamenii de toate formele, dimensiunile și originile se exprimă liber pe plajă sau la piscină.
Au trecut vremurile în care costumele de baie „decente” erau reglementate. Acum totul depinde de alegerea personală și de exprimarea de sine. Fie că este vorba de un costum de baie cu închidere completă sau de cel mai decoltat bikini, schimbarea atitudinii Americii față de modestie reflectă o societate mult mai incluzivă și mai tolerantă.
Ceea ce a început ca o luptă pentru modestie s-a transformat într-o celebrare a diversității, individualității și libertății. Așadar, data viitoare când mergeți la plajă, amintiți-vă: nu este vorba doar de costumul de baie, ci de drumul spre autoexprimare pe care îl reprezintă.
