Soția mea, Oksana, a născut de curând pentru a doua oară. Aveam deja un băiețel de trei ani, iar acum în familia noastră venise pe lume și o fetiță.
Din fericire, nașterea a decurs liniștit. Oksana nu mai era atât de speriată, pentru că știa deja ce o așteaptă. Când a auzit primul plânset al micuței noastre, chipul i s-a luminat cu un zâmbet atât de fericit, încât până și moașa a izbucnit cu bucurie: „Așa să fie toate nașterile, ușoare și senine!”
După ce ne-au felicitat pentru venirea pe lume a fiicei noastre, m-au trimis acasă și mi-au dat o listă cu lucrurile pe care trebuia să le aduc a doua zi. Când m-am întors dimineață să-mi văd soția, m-a așteptat o surpriză la care nu m-aș fi gândit niciodată: în salonul Oksanei erau trei copii! Văzându-mi fața nedumerită, ea a râs încet și mi-a povestit ce se întâmplase.
Cu o zi înainte, în secția de patologie a sarcinii fusese internată pentru prima dată o tânără. Născuse două fetițe gemene, puțin înainte de termen, dar amândouă erau bine și perfect sănătoase. Fata aceea fusese pusă în același salon cu soția mea. Ori nu avea destul lapte, ori pur și simplu nu voia să le alăpteze, iar Oksana s-a oferit să le hrănească și pe micuțele ei. Din fericire, laptele îi ajungea, așa că toți copiii erau sătui și liniștiți.
A doua zi, am fost martor la ceva care m-a zguduit până în adâncul sufletului. Mama gemenelor ieșise să vorbească cu propria ei mamă. Au stat mult de vorbă și s-au certat în șoaptă, iar tânăra părea distrusă, chiar plângea. Au venit medicii, a apărut și șeful secției, iar întreaga maternitate părea să trăiască aceeași neliniște: femeia hotărâse să renunțe la fetițe. Nimeni n-a reușit s-o întoarcă din drum. Și-a strâns lucrurile, iar până seara a plecat din spital fără fiicele ei.
Șeful secției s-a purtat omenește cu noi, ne-a ajutat să punem la punct toate actele, iar după puțin timp ni s-a permis oficial să avem grijă de cele două fetițe.
Așa am pornit spre maternitate convinși că îl vom aduce acasă pe fiul nostru să-și cunoască singura surioară, iar când ne-am întors eram deja cu încă două copile în viața noastră!
Întotdeauna am visat la o familie mare și unită, iar acum știu sigur că visele chiar se împlinesc.